Exerciţiu cu destinatar 87- ...

sunt acolo unde nu sunt niciodată
nu sunt unde sunt pentru că n-am loc
vorbesc ceea ce nu pot să vorbesc
şi când nu vorbesc , vorbesc prin faptul că mă întâmplu
divers, agramat, fără acustică, (ne)musical
în fond sunt lacrima ochiului
pregătit să-ţi fure mereu poemele, iubitule
de parcă i s-ar fi scurtat cerul
pe ramura dezgolită de frunză
iubesc săgeţile şi limba vântului
mă arcuiesc în fiecare copac ce-mi suportă
pudoarea şi mă dezbrac de mine
fără teama că a dărui se face din inerţie
ca şi când iubirea n-ar exista