cum te-nfăşori
străvezie-mi rămâi
umbră
ca o lolită aiurită când pantofii cu toc
se-mpiedică în pietre
în fond ştiu cum dădeai din cap
scuturând stelele
numai noaptea mă refuza
gură de lună
pe masca unui artist
care şi-a pierdut rolul
cum te strecori
şi nimeni nu-ţi mai ştie urma
îngropi cuvintele
parfumezi solstiţii
şi-mi spui că mâinile tale
pot face din hârtie libelule
eu nu te mai cred
am lăsat în spate o vară
doi cireşi adormiţi
şi-o pasăre albă ciugulind clipe...
străvezie-mi rămâi
umbră
ca o lolită aiurită când pantofii cu toc
se-mpiedică în pietre
în fond ştiu cum dădeai din cap
scuturând stelele
numai noaptea mă refuza
gură de lună
pe masca unui artist
care şi-a pierdut rolul
cum te strecori
şi nimeni nu-ţi mai ştie urma
îngropi cuvintele
parfumezi solstiţii
şi-mi spui că mâinile tale
pot face din hârtie libelule
eu nu te mai cred
am lăsat în spate o vară
doi cireşi adormiţi
şi-o pasăre albă ciugulind clipe...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu