duminică, 2 ianuarie 2011

Schiţă


sursa foto photodom.com

M-am tocmit cu iarna să te-aştepte,
Timpul meu e mult prea-nvolburat
Desenasem prin ninsoare trepte
Să le urci, când vântul e plecat.

M-am tocmit cu apele să-ţi spună
Cât de mult în seară am vegheat,
La ferestrele-mi nu bate lună,
Iar pervazul plin mi-e de oftat.

Înflorită-i numai noaptea clară,
Stelele sunt aninate-n crâng,
Vijelii se-aştern şi ne declară
Când copacii visurile-şi frâng.

Şi oricât tu te-ai gândi la mine,
Mai departe decât iarna-ţi sunt
Pune chiciurile să-ţi aline
Gândurile într-un vis mărunt!

4 comentarii:

  1. frumoase versuri>:D<:

    Iti doresc un an nou fericit>:D<

    RăspundețiȘtergere
  2. În fereastra ta cu perdele în șiraguri de metafore , lumea își pune , pe rând, în gesturi tandre, gândurile, speranțele, așteptarea, tristețea, speranța..
    La mulți ani, Anna!

    RăspundețiȘtergere
  3. La mulţi ani, Gina!
    La fereastra mea se aştern ploile, colindă ninsori şi sper să înflorească un cireş!

    RăspundețiȘtergere