din tipare de aer...

când mă atingi
simt cum toate slovele
se adună-n tipare de aer
unse cu cerneala trupului tău

nu potrivesc rime
las doar ghem de priviri răsfirate
să lunece între noi -
ţesătură de dragoste în care tortura-i plăcere

strângi întrebări
le doseşti sub pleoapele zilei
şi mă-ntrebi dacă-n lumină
pot merge pe sârmă
fără să cad

prefer dezechilibrul -
singura plasă inventată acum
nu mă poate opri din zbor

ţipătul meu e semn că braţele tale
au cules pasărea