” Sunt doar o umbrelă de care toți își aduc aminte doar atunci când plouă”
eu m-am deschis –
sunt
înveliș pentru un trup
ce caută-n mătăsuri albe
mai mult decât o părere
poate o pasăre vie
cu tril abandonat
în lumina ta pamânteană
ochi de cer
ți-am lăsat pe o margine
de petală, iubitule,
și pielea mea ca o amintire
sub atingeri
să plouă dragoste
când înserările mele tac
și însetat
mă aduni în palme
ca pe o binecuvântare
eu m-am deschis –
au încolțit pe glezne ostenite
săruturi hoinare
lăsate de vânt
și numai ploaia mea le știe graiul...
rămâi cu bine!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu