Immensurable!

Merge pe străzi populate cu oase
(murim când facem dragoste, iubitule)

femei prinse în menghina minţii
lehuze poartă prunci lepădaţi în gramofoane
în muzica străzii niciun pescar
nu îndrăzneşte să mai apară

o plută neagră scormoneşte prin apa fluviului
poetul creşte pescăruşi
îi învaţă să mănânce din carnea crudă a florilor
şi multiplică poeme

acolo-şi aruncă toate cuvintele
nadă mrenelor(solitare şi nocturne)
gata s-apuce
picioare de metaforă minunat stihuită
(stelele crapă de ciudă)

din când în când
striveşte între buze câte o înjurătură
scurtă (aparent neînsemnată)
pentru fiecare promisiune făcută
şi aruncată de el în mâlul necredinţei

îl trec sudorile
când pierde în ape ceea ce-i place
vede roşu în palme şi sângele i se încheagă
pe conştiinţă (aşa răsar macii)apoi adoarme
cu teama că iubirea nu-i va mai trece pragul
vreodată

la urmă râde
în verdele apei se vede singur

josephine, josephine
ann is here!