Exerciţiu cu destinatar 143 - adăpost

frumoasă pentru tine
mereu
toamnă aprinsă în felinare de frunză
vânt rătăcit în părul fluviului
memorator de respiraţii
în vreme ce iubim oglinda celuilalt

sub apele argintii
ne dorm zăpezile, iubitule
mai înalte decât o rostire
mai plăpânde cu o zi
atât cât să ţină în braţe libertatea
şi câmpul cu ecouri vernale

frumoasă pentru tine
mereu
ciorchine de fericiri
mustind sub talpa cerului
când viaţa noastră-i devine drum

îndumnezeim ce-am zămislit în lumină
ca un imn trecut dincolo de ziduri
sub coajă de suflet
ne adăpostim....