sub liniştea lunii
cobor schele
zidul n-a scris
în pământul cu mine
se topesc frunzele mor
de copaci îndrăgostiţi
purtăm ochii deschişi în lumină
fug apele din iubire
nu tai felii de refuz
umple inima
cu tine melcii se înhamă
sub stinghii lucioase
drumuri de oase încolţesc
pe aripi zboruri
în extaz umbra mea te cuprinde
viu ca niciodată
mă îndrăgostesc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu