Capricii 9 - ştiu...

ştiu
te-ai oprit când mâna defila
în semn de vino mai aproape în mine
unde parfumul nu moare niciodată

eşti olfactiv
nu-mi cauţi urma
nu-mi pierzi aromele străbătute de fluturi
clipeşti din fotoliul
în care fumul de ţigară
se urcă leneş cum un şarpe
îşi devorează victima

imaginează-ţi că ştiu

 femeia ta strângând nodul funiei
libertăţi pierdute pe drumuri
secunde sleite de geamul
prin care priveşti ploaia
cu regretul că n-ai să o simţi niciodată
măruntă
descoperită
rece


să nu-mi spui nimic
uneori nu e nevoie de cuvinte
ca să ştiu totul