vindecă-te cu mine
peste rănile tale
mă aplec şi nu caut în hăul nepăsării
mi-aştern fruntea pe câte o pedeapsă
păsările mele de gând să ciugulească
fiecare durere strânsă în cute
unde nu intră nici vântul să spulbere
nici ploaia să cureţe cu apă nemângâierea
vindecă-te cu mine
peste nopţile săgetate
cu porţi închise de teamă
scrie toate cuvintele trimise
cum stoluri se înalţă
apoi aşterne-le în poemele zilei
când pietrele tac
şi râurile îşi poartă apele peste ele
voi căuta cocorii
le voi împrumuta zborul
şi-n plecarea mea voi pune toată vindecarea
să-ţi fie toamna balsam
în fulgerarea ta cu lumina izvorâtă din treceri...
peste rănile tale
mă aplec şi nu caut în hăul nepăsării
mi-aştern fruntea pe câte o pedeapsă
păsările mele de gând să ciugulească
fiecare durere strânsă în cute
unde nu intră nici vântul să spulbere
nici ploaia să cureţe cu apă nemângâierea
vindecă-te cu mine
peste nopţile săgetate
cu porţi închise de teamă
scrie toate cuvintele trimise
cum stoluri se înalţă
apoi aşterne-le în poemele zilei
când pietrele tac
şi râurile îşi poartă apele peste ele
voi căuta cocorii
le voi împrumuta zborul
şi-n plecarea mea voi pune toată vindecarea
să-ţi fie toamna balsam
în fulgerarea ta cu lumina izvorâtă din treceri...
poezia asta..
RăspundețiȘtergere