în alb
încropită
lumină fulgerată de cântec
se-nchide în mine
melc
sub cămaşa mea
săruturi
pântec plin de buzele tale
spunându-mi
te iubesc
„- Iarna coarnele se frâng,
Melc nătâng,
Melc nătâng!”
ninge surd
de cochilie se sparg stele...
....................
încropită
lumină fulgerată de cântec
se-nchide în mine
melc
sub cămaşa mea
săruturi
pântec plin de buzele tale
spunându-mi
te iubesc
„- Iarna coarnele se frâng,
Melc nătâng,
Melc nătâng!”
ninge surd
de cochilie se sparg stele...
....................
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu