vineri, 27 decembrie 2013

colind



prin ființa iubită
ca un călugăr plecat
să-și ducă ruga
în locul unde lumina
făurește cuvinte spre înalt
mă închin în taină
ridic ochii
și las lacrima veșmântului
sub care mă închid
om - cu faptele mele
rele și bune
mărturisesc adevăruri
și rostesc
te iubesc, omule
te iubesc
pe tine și pescărușii tăi flămânzi
uitați pe malul fluviului
în care voi dispărea
fără să știi că ți-am fost cândva...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu