Voi fi găsit destule cuvinte
pe care să le-mbrac în cocori,
să-ţi vină în primăvara ochilor
fâlfâind suflete ne-nţelese
pe care să le desparţi doar cu semn
de mână făcut.
Voi fi găsit patimi pe care să le îngrop
la rădăcina unui copac
unde să-ţi verşi plânsul,
când niciunul dintre noi nu va mai vorbi,
pentru că vor fi plecat cocorii demult
lăsând în urmă
doar o sfâşiere de glasuri.
Voi fi găsit paturi de iarbă
în care să moară suliţe de soare
otrăvit,
pentru că noi, noi doi,
n-am reuşit să ne privim în ochi
niciodată!
ANNA RAIN Văzusem ochii tăi într-o dimineaţă cu ceaţă/ urcau muntele de gheaţă/ m-am gândit atunci că ploaia palmelor mele îţi va fi frânghia cu care vei escalada în timp; de vrei,apucă secunda şi smulge-i pilonul de sub picioare/ să ne fim ploaie şi soare/ pe veşnicie...
Oare de ce,nu ne-am privit in ochii, niciodata?Cine nu a avut curaj?
RăspundețiȘtergere"A iubi înseamnă căutarea jumătăţii întregului din care ai făcut parte cândva."
(Platon)
Poate pentru ca privirile au invatat sa coboare mereu, anonim!
RăspundețiȘtergere