sursa foto Anna Vinogradova
M-am topit într-o fereastră
Ca un ciob de stea cuminte
Mi-era ziua prea albastră
Glasul te striga fierbinte.
Tu, uitat în colţul serii,
Luminai c-o lună albă,
Iar cuvintelor durerii
Le găteai din visuri salbă.
Nu-ţi puteam striga uimirea
Aveai chipul plin de ceaţă,
Mi se umezea privirea
'N stropi de rouă...dimineaţă.
M-am uitat spre liliacul
Înflorit în ochi de soare
Şi-am visat să-mi fie darul
Când voi trece prin ninsoare.
prin fereastra aburită,
RăspundețiȘtergeredezgolită de perdea,
se topește-n plină iarnă
neaua sub privirea ta.
și-ți ating în gând uimirea,
prea devreme,prea târziu...
și mă rog să-ți înflorească
visul cel liliachiu.
vis liliachiu cuminte
RăspundețiȘtergereînflori-va într-o zi
presărat printre cuvinte
vorbind verbului a fi!