Cât mi-e teamă!

Privirea ta nu-i pentru mine
Au luat-o-n zbor spre sud cocorii
Trecut-au peste ape line
Li-s zborurile precum norii.

Sărutul crud mi-a fost poveste,
Iar braţul tău arcuş în seară,
În amintirea mea priveşte
Un cântec simplu de vioară.

Din dezmierdate vorbe simple
Cununi de nufăr împletite
Doar sensuri serbede vor umple
Şi-or pierde drumul tău, iubite.

În vis secund se pierde zarea,
Ţi-s prea departe şi mă leagă
De tot pământul doar murirea
Şi dragostea ce-am vrut-o-ntreagă.

Dar jumătate-i printre păsări
Acolo glas de dor mă cheamă
Cu somn de toamnă mă acoperi
Cât te iubesc! Şi cât mi-e teamă!