duminică, 7 aprilie 2013

Tristă poveste cu un inorog...

tie...

Oglindeşte-te în mine -
Apa dorului întinsă,
Când mă scutur pe coline
Floare-n picur, albă, stinsă.

Inorog la sânu-mi dulce
Lapte crud zvârlind în cercuri
În lumină se-ntretaie
Fine urme de-arabescuri.

Mers lichid sporind durerea
Pe o cale înstelată,
Ai sculptat în gri căderea -
Strop cu strop, pată cu pată.

N-ai ştiut că-n ochii ploii
Cerul ţi s-a dat cuminte,
Ai lăsat în lut strigoii
Rătăcindu-ţi în cuvinte

Oarbe, slute, mincinoase
Şi cu feţe decăzute,
Dezvelite şi scabroase
Ce lovesc pe nevăzute.

Astăzi îngeri de lumină
I-ai ucis cu gesturi dure
Când m-ai părăsit în tină,
Sub o geană de pădure.

Iar eu cad în rânduri, rânduri
Peste pietre ascuţite
Rămân floarea ta de gânduri
Aruncate-n alb, iubite...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu