va învia
piatra în gură de munte
seminţia ei nu se va pierde
roşu se va rostogoli
peste furia mea
când toate cuvintele
îşi vor fi pierdut scutul
şi-n mâna ta, iubitule,
îşi va găsi odihna
după ce vei pune fluviul
să-mi legene moartea
ANNA RAIN Văzusem ochii tăi într-o dimineaţă cu ceaţă/ urcau muntele de gheaţă/ m-am gândit atunci că ploaia palmelor mele îţi va fi frânghia cu care vei escalada în timp; de vrei,apucă secunda şi smulge-i pilonul de sub picioare/ să ne fim ploaie şi soare/ pe veşnicie...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu