Haină de lacrimi

Arpegii sculptate-n oglindă
Pianul stătea într-un colţ,
rezemat de o stea,
Tavanul gemea sub o grindă
Iar noaptea-nălucă
blestemul nebun prevestea

Un fluture stins pe o lampă
Lumina de ceară
spre aripi se-ntinde încet
Şi-n mersu-i uşor ca de vampă
O moarte-l păzeşte
în visu-i de palid ascet.

Durerea-l încearcă în taină
De mâine o floare,
în zori, dăruită cu drag,
Va lua iar din rouă o haină -
O rugă uitată în lacrimi
rămase pe-un prag...