Căutăm împreună mângâieri adormite
Să le cerem iertare pentru noaptea din noi,
Când în bruma uitării stingem focul, iubite,
Apoi ochii-i deschidem către vânturi şi ploi.
Căutăm împreună două aripi ciobite
Porţelanuri să spargem, zborul să ni-l păstrăm,
Căutăm înspre ziua ce ne ceartă, iubite,
Dorul ca de baladă - cântului să-l furăm.
Căutăm iar lumina şi sărutul din floare,
Le-am lăsat într-o urmă de condur prăfuit,
Acum vine gerar, va fi frig şi ninsoare
Dar în inimă-i focul, foc de noi “şlefuit.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu