Semn scrijelit

Scrijelisem piatra
cu gândul s-o fac să sufere
aşa cum îmi tăiase şi ea din carne
atunci când o aruncaseră spre mine
din întuneric:
să nu le văd faţa,
să nu ştiu cine sunt;
le auzeam glasurile strigându-mi numele,
dar oare ei mă ştiau?
ştiau ce lumină poate înmuguri
acolo unde eu credeam
că nu mai este nimic?

Scrijelisem piatra
ca-ntr-o scriere barbară;
nicio cruce să nu-i stea la căpătâi!