Acorduri

Să-mi scrii acorduri
de liră-n iarna asta-ntârziată
să uit de vânt
de ger
şi de năpraznică ninsoare
să mă iubeşti cum m-ai iubit odată
strângând la piept
petalele de floare.

Să-mi scrii pe frunte veşnicie
cu un sărut
lăsat pe cuta pielii neîmbătrânite
îndrăgostit de viaţă
şi lumină
să mă cuprinzi de umeri
şi să-mi zâmbeşti, iubite.

Singurătăţi să-mi picuri în aşteptare
doar tu să îmi rămâi
aşa cum mi-ai mai fost
cândva
să nu mai ştiu
de ploaia care doare
de frigul nepăsării
şi de vremea rea.

Să-mi scrii acorduri
pe strună de vioară-n lemn născută
fior să răspândeşti
şi ne-ncetat
să mai priveşti făptura mea tăcută
frumoasă şi senină
ca un vis plecat...