gol de secunda în care am încăput când cuvântul nu ne mai era casă gol în fierbintele adevărului unde nimeni nu mai aruncă resturi ne mulțumim cu "anulăm" și mergem mai departe ca și când nimic nu s-a întâmplat ca și când eu aș fi doar o frunză sub talpa altui mâine atârnat de așa e să se întâmple gol de sensul unui "te iubesc" rătăcit prin colțuri de cub înghețat și tăios ca o absență gol de iubire aruncată în voia sorții când gura fluviului uită să ne mai spună câte o poveste gol de mine adânc stingherit doar de "am încă nevoie de tine" |
duminică, 17 noiembrie 2013
gol de mine
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu