trec orele prin mine săgeți fără țintă când nu te am hrisov să-mi amintesc de noi triștii poemelor plantate pe veranda unui noiembrie tăcut și palid cum frunzele ce adăpostesc melcii - singuratici trecători prin grădina mea de întâmplări și tu o întâmplare și eu un fum răzvrătit dintr-un foc ce nu doarme chiar dacă rugul se conturează în buza unui anotimp ce a uitat să mai vorbească pe strada mea e liniște numai secundele viermuiesc într-un ornic ce-și scoate brațele prin cadrane să cuprindă ce mai avem de trăit |
marți, 5 noiembrie 2013
cumpănă
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu