duminică, 17 noiembrie 2013

Ecouri



Ne mor cireșii scuturați de vreme,
Bat clopote prin trupuri de livezi
Suntem aceiași cerșetori. Blesteme
Ne-au tot atins cu primele zăpezi.

Mi-i dor de noi, doi triști odinioară,
Doi exilați în labirint de nori,
Fără vreun vers în lemnul de vioară,
Fără condei - cu anii trecători.

Ne scutură de cețuri grele timpul,
Pândim ascunși ecouri și ninsori,
Tăcute clipe-au părăsit olimpul,
Noi degustăm otrava din licori.

Ce mai iubim? Sub care zodii plângem?
Cui ne-am plecat? Sub care Dumnezeu
Azi mâinile în rugă ni le frângem
Când suntem doar un fir de alizeu?

2 comentarii: