marți, 5 noiembrie 2013

ea îmi spune



că e
eu nu mai văd

el îmi spune că dimineața
se ascunde în ochii mei
încă privesc
încă pot să iubesc zilele
când fluturii se ghemuiesc
în mâini ce se deschid pe rând -
să prindă-n ele cuvinte
pe care ieri
ai uitat să mi le spui
de teamă
de îndoială
de nod
jucător între sfori
pe care nu le-ai tăiat încă

femeia-zăpadă
își strânge lumina
în piele
și acoperă cu ea toate nopțile
în care ai răsădit gânduri
decojite
să nu mai răsară
ochi
și mâini
și săruturi nevinovate

tu
numai tu împărțit între normalitate și nefiresc
poți "desface" domol
cronica unei iubiri încă nescrise

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu