că e eu nu mai văd el îmi spune că dimineața se ascunde în ochii mei încă privesc încă pot să iubesc zilele când fluturii se ghemuiesc în mâini ce se deschid pe rând - să prindă-n ele cuvinte pe care ieri ai uitat să mi le spui de teamă de îndoială de nod jucător între sfori pe care nu le-ai tăiat încă femeia-zăpadă își strânge lumina în piele și acoperă cu ea toate nopțile în care ai răsădit gânduri decojite să nu mai răsară ochi și mâini și săruturi nevinovate tu numai tu împărțit între normalitate și nefiresc poți "desface" domol cronica unei iubiri încă nescrise |
marți, 5 noiembrie 2013
ea îmi spune
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu