Privesc în taină,-un semn pe umăr
îmi laşi în frunze ruginind,
spoind o toamnă, vrei să număr
vocalele ascunse-n grind.
Depune bruma-n urna frunzei,
să torci în zbor glas de cocori,
şi-ucide-n glumă moartea gâzei
scăpând pământul de răcori.
Iar ploaia veştedă-n culoare
arunc-o pânzei prin penel,
să stingă focu-n chihlimbare
când iarna-mi strigă prin crenel.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu