joi, 1 iulie 2010
Posibilitate
Asculta mai multe audio Muzica
Oricât m-ai dori,
nu-ţi pot împrumuta
mersul meu pe jos
când tălpile strigă spre pietre
cu chip de plecare;
pasul respiră un ritm
pe o cale
ce nu-mi aparţine decât
pentru scurt timp
atât cât e nevoie
să colind viaţă,
să respir dragoste,
să înalţ visuri;
dezrădăcinată din ţarina mea,
n-am să mai fiu decât umbra
ce-ţi plânge seara la hotar
de aceea lasă-mi drumul,
sărută-mi lacrima
şi sporeşte-mi dorul
când mă îndepărtez de tine,
numai aşa mă voi putea reîntoarce.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu