Himeră

sursa foto photodom

Când florile "ninsorii" se vor stinge
Topindusu-se în palma stângă,
Copacii fără nume se vor frânge
Iar noaptea mea va fi mai lungă.

De te-am chemat în ultimă instanţă,
E pentru c-am simţit aseară
Că dorurile nu stau în vacanţă,
Ci doar colindă-n prag de vară.

Nu te-am lăsat în asfinţit de sânge
Pictat pe orizont fierbinte,
Simţeam că sufletul de dor îţi plânge
Şi nu puteam să stau cuminte.

Te-am tot strigat şi te-am chemat în gânduri
Mi-erai departe şi, stingheră,
Te aşteptam din nou să-mi scrii trei rânduri,
Dar lunecai ca o himeră.