miercuri, 7 iulie 2010
Declaraţie
sursa foto photodom.com
Ai strâns singurătatea-n pumni, se pare
Ca pe-o amantă veritabil îmbrăcată
Dar n-ai simţit-o cât venin mai are
În colţii ce întotdeauna ni-i arată.
Frumoasă e şi-aproape n-am ce spune
Când te apropii tandru de-a sa crupă fină
Te răstigneşte şi pe cruce-ţi pune
Fiola-n care zace stropul de morfină.
S-adormi cu ea, să nu mai vezi iubirea
La ce ţi-ar folosi vreo despuiată rece
Când dimineaţa ne aduce amorţirea
Şi viaţa-n galantare triste ne petrece?!
Perfidă e , şăgalnic îţi surâde
Îmbrăţişeaz-o mult, cât mai e vreme
Cât nicio damă-n jurul tău nu se mai teme
De stângăcii şi rime prea absurde.
Hai, strânge-o-n braţe tandru şi fără de cusur
Şopteşte-i la ureche: I love you, mon amour!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Buna seara, Ana!
RăspundețiȘtergereAm trecut pentru momentul poetic!