joi, 22 iulie 2010

Degeaba




În degetele minţii
am prins un gând zălud
de vară
era pragmatic
şi cam ud,
cu nas micuţ şi sens abrupt,
stârnit de ploaia
de pe-afară.
M-a apucat uşor
de mână
spunându-mi că m-am rătăcit,
nu l-am crezut;
în sinea mea
am râs de el încet
crezând că-i prea năstruşnic
şi-aiurit.
Din ploaia de cuvinte-a lumii
furase
ca un hoţ trăznit
un sens peiorativ în colţuri,
cam amărui, ce-i drept,
cu bolţuri,
înfipte-n carnea
de vorbit.
De-aceea tac precum o umbră
ţi-arăt cu degetul,
chiar ştiu
că-n degetele minţii tale,
oricât aş vrea s-atârn un gând,
zălud de-ar fi,
e prea târziu.

3 comentarii:

  1. Faci un link exchange/schimb de banner cu blogul http://sanatatesiviata.blogspot.com ? Daca da lasa-mi un comment pe blog! Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  2. ”Din ploaia de cuvinte-a lumii
    furase
    ca un hoţ trăznit
    un sens peiorativ în colţuri,
    cam amărui, ce-i drept,
    cu bolţuri,
    înfipte-n carnea
    de vorbit.”

    De ce degeaba?

    RăspundețiȘtergere
  3. pentru că nu toate drumurile duc la Roma...de data asta!

    RăspundețiȘtergere