marți, 27 iulie 2010

Nu, nu-i pustiu!



sursa foto photocommunity




În tine nu-i pustiu, femeie
eşti ca o blândă stea
ce-şi strânge floarea
când o ninge
iarna
şi-n palmele-i de nea
o lacrimă se stinge

În tine nu-i pustiu, femeie
eşti val de mare
ce răstoarnă
furtuni
şi valuri deopotrivă
când sufletul
strivit de noapte
alunecă-n neagră derivă.

În tine nu-i pustiu, femeie
se stinge seara-n ochii lunii
şi o scânteie
aprinde-n pieptul meu
un gând tăcut
ce-a odihnit pe cărărui
în dreptul tău
când am trecut.

2 comentarii:

  1. Poezia ta are ceva din licărul stelei, din pâlpâirea clipei, din foșnetul valului.
    Gust cu plăcere liniștea pe care o simt in fiecare imagine, in fiecare vers..

    RăspundețiȘtergere