marți, 9 martie 2010
Destin ascuns
sursa foto photodom
Dacă tu vorbeşti despre singurătate,
eu îţi voi arăta cochilii de melci
pierdute printre firele de iarbă
dacă roua nu ţi s-a uscat în podul palmei
aplecă-te să-i uzi
pentru că, altfel,
vor muri de sete în aşteptări interminabile
fără să-şi poată rosti necuvintele
Te-ai ascuns vreodată
într-o coajă de nucă?
acolo singurătăţile-s amare
şi timpul coacerii se lasă aşteptat
când are loc,
vin maiurile să bată destine,
iar pământul este stropit
de sângele lor
nimeni nu le înalţă cruci
nu le cântă imnuri
ci doar se grăbesc să se înfrupte...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
intr-o coaja de nuca
RăspundețiȘtergereincercat-am intr-un timp
sa-mi cresc neimplinirile
sa se coaca la vreme de toamna
n-am reusit decat
sa inchid intr-un timp
amar
ca si amintirile nedigerate
tot mai vin maiurile
oare?
:), mini
simt că primăvara asta o să-mi însereze privirile
RăspundețiȘtergerepoate mai mult decât a făcut-o vreodată
mesajul poemului este sfâşietor
RăspundețiȘtergere"vin maiurile să bată destine,
iar pământul este stropit
de sângele lor
nimeni nu le înalţă cruci
nu le cântă imnuri
ci doar se grăbesc să se înfrupte... "
în destinele lor văd destinele oamenilor care dăruiesc fără a primi nimc în schimb.