Memorie

Ce s-ar putea-ntâmpla
când voi uita
să-ţi ştiu în fiecare clipă mersul
şi dacă mintea mea
uşoară
mă va trăda
c-un drug de sfoară,
cum ar suna pedeasa-mi
şi care ar fi sensul?
Tangent
un pas ne prinde-n fuga vieţii
c-o lipire, ca un treacăt,
nu pune drugi de fier iubirii
şi nici măcar un lacăt,
dar smulge aripi
şi zboruri deopotrivă
lăsând o memorare-a sorţii
în derivă
şi-atunci cum să ne scriem
în paşi de vânt iubirea?
de unde să luăm în palme nemurirea
când nici măcar cerneala nu ne-ajunge
să ne rescriem
rămâne verbu-a plânge
să-nalţe poate ruga ce iarăşi ne va arde
durerea de uitare,
cuprinderea în cadre
unde imagini ne zâmbesc
alene
când norii se tocmesc
cu picurii sub gene.