duminică, 9 martie 2014

trecător ca o apă



prin dreptul unei inimi
poetul mângâia pietrele
şi odihnea în buzunarul cu amintiri
toate anotimpurile

deseori supărat
lua creionul şi mă linia albastru
eu - pasărea aerului său de sihastru
rătăceam prin cântec
scufundând în fântâni frunzele toamnelor
şi zăpezile iernilor timid de subţiri

apoi mă colora fum
ca o depărtare
unde întrebările aleargă
cum caii sălbatici umplu câmpia

4 comentarii:

  1. Faptul ca exista cineva care te creioneaza imaginar, care iti cunoaste toate "anotimpurile" este un lucru bun. Inseamna ca stii ca o fiinta stie de tine
    E mai greu atunci cand ai dovezi ca nu vrea sa stie nimeni de tine...

    RăspundețiȘtergere
  2. apător ca o trecere...abur zbor, vapor...

    RăspundețiȘtergere
  3. Blog encantador,gostei do que vi e li,e desde já lhe dou os parabéns, também agradeço por partilhar o seu saber, se achar que merece a pena visitar o Peregrino E Servo, também se desejar faça parte dos meus amigos virtuais faça-o de maneira a que possa encontrar o seu blog,para que possa seguir também o seu blog. Paz. António Batalha.

    RăspundețiȘtergere