Semn de mirare

The Laundry Worker.
Henry de Toulouse-Lautrec


Un semn de-aş purta pe umăr,
mirare,
ar fi prea anost
cearşaful e plin de-ntrebare,
de patimi
în care sărutul ce-a fost
devine pretext să ne spunem:
am scris o poveste cu rost.

Miros de cafea aburindă
şi-un cântec
pianul din colţ
lumină în zori, sângerândă
surâsuri confuze
descântec
în care cuvinte difuze
alunec-atât de uşor
pe-al meu pântec.

Tăceri
necuvinte
semantică oarbă şi mută
un capăt de lume
târziu
o hartă cu semne
lipsită de nume
pe trupuri fierbinţi
ca-n pustiu.

Fărâme
rotire de zboruri
excentrice gesturi ce fug iar în larg
în vânt vele rupte
braţe-obosite
un cântec mai vreau să-ţi anin
de catarg.

Rotesc iar privirea
caut pe umăr
mirarea ce-n zori răsărea
e noapte de-acuma
vor fi fără număr
paşii
te caut prin porturi
spunând-i timpului să mai stea

dar nu vrea.