În întuneric
vocile capătă armuri oţelite,
uneori devin săbii şi lănci ascuţite
pentru sufletul ce visează
la zboruri
în dreptul meu taie orice avânt
închizând dureri
pe care nici măcar timpul
nu le va mai amăgi
cu uitare
n-am umblat după cuvinte frumoase
cu pereţii frumos spoiţi
şi râzând soarelui de afară;
am căutat cuvinte
care să-mi şteargă lacrimile
din nopţile de nesomn
şi să-mi mângâie neliniştile
când furtunile existenţei
mă traversează
în întuneric
vocile sunt aşa de ascuţite
crude şi nemiloase
acum, însă,
e prea târziu să le scoţi la lumină
...............................
soarele meu a apus de multă vreme...
jason mraz - i`m yours
Asculta mai multe audio diverse
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu