Crez

În iarna mea
colindele-şi spun crezul
tăcut
printre zăpezi curate

în iarna mea
se-aude doar nechezul
sălbaticilor cai
ce duc în spate
ninsorile

prelungi ca nişte depărtări
în care ne vom stinge
absent
şi unde arătări
vom deveni în zilele geroase

când flori sculptate
ne vor adormi în oase
ca-ntr-o colindă
murmurată la fereastră

în iarna mea
cu mantie albastră...