sâmbătă, 1 mai 2010
Privind înăuntru
sursa foto photodom.com
Privind înăuntru,
mă dezlipeam încet de trădarea
pe care mi-ai cusut-o
ca un blazon
în partea inimii
o coasă ruptă
şi câteva snopuri de gânduri
pălite şi triste
ca-ntr-un poem dezrădăcinat
din pământul în care
cuvintele mele se strâng
laolaltă
privind înăuntru,
mă dezlipeam de mine,
de cleştii în care noaptea
cu fărâme albe de lună
mă prinsese
ca o fantasmă rigidă şi stranie
probabil credea
că nu-ţi voi putea desluşi
niciodată
trădarea din glas
probabil credea că
zbaterea ta îmi va da aripi
şi-atunci voi fugi de tine
nu ştia cât de mult se-nşela
privind înăuntru,
mă dezlipeam de mine
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
'probabil credea că
RăspundețiȘtergerezbaterea ta îmi va da aripi
şi-atunci voi fugi de tine
nu ştia cât de mult se-nşela
privind înăuntru,
mă dezlipeam de mine'
paradoxal..cand intelegi tradarea, nu fugi, te cunosti mai bine. Si-l cunosti si pe tradator.