Dac-ar exista mai multe păsări phoenix
ţi-aş spune să m-aprinzi
să-nalţi un rug la margine de gând
să torni în el amar şi necuprins
rugând o stea să facă ce-am dorit
iar eu să strig : De ce m-ai nins
cu fulger viu
când eu ştiam că tu te-ai stins?
Dac-ar exista mai multe păsări phoenix
ţi-aş spune să mă înveleşti cu foc
să nu răsară-n urmă-ţi gest
aşa cum faci acum
ca un trişor la cărţi de joc
să nu m-alegi
când eu te ştiu fără noroc!
Nu-mi căuta cenuşa-mprăştiată
a luat-o vântul la hotar
priveşte-ţi clipa întinată
cu râs de vânzătoare în bazar şi-atunci
să nu mai crezi în vorbe îndulcite
în cuibăriri de suflet
când pustiu
e gândul tău străin, iubite
iar focul rătăcit în mine-i încă viu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu