sursa foto photodom.com
Tu ai ţinut în braţe pasărea
strâns
vânzătorule de mei
ciuguleam din palma ta
amprenta unei iubiri târzii
nimeni nu cunoştea
mai bine decât mine liniile
tu le trasai c-un poem
eu le ştergeam c-o citire aşternută
în fiecare prag de dimineaţă
când te ascultam
sângeram în fereastră de răsărit
deschizându-mă către tine
ca un hulub pornit să vestească
risipa unei zile noi
niciodată nu ţi-am rănit singurătatea
în care mă cuibăream cuminte
ca un vis năruit într-un mugure timpuriu
azi mă cufund deplin în uitare
enigmatic privind încheietura mâinii
ce-ţi prinde ridul subţire
convoaie de sensuri traversează
podul dragostei ce ne leagă
pentru că acum pasărea asta
a învăţat să zboare
curat şi senin,
vânzătorule de mei...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu