În dimineaţa mea
nu se nasc două minuni
roua clipeşte odată când respiră
şi scutură ploi de cuvinte
peste file de floare:
aşa se scrie o întâmplare.
În dimineaţa mea
nu foşnesc două zboruri;
e nevoie de o pereche de aripi
ca să construim o îmbrăţişare
la ce bun atâtea zbateri
când cerul e prea neîncăpător
pentru noi doi?
În dimineaţa mea
se mai aude un singur cântec
luminat de-un miracol,
venit de departe, din munţi,
acolo unde vulturii nu ştiu a minţi
şi păsările nu uită a fluiera.
În dimineaţa mea
se pierde o veste,
se ascultă un plânset
şi se ucide o iubire atât de stranie,
încât e prea greu
să poată fi înţeleasă vreodată!
'În dimineaţa mea
RăspundețiȘtergerenu foşnesc două zboruri;
e nevoie de o pereche de aripi
ca să construim o îmbrăţişare
la ce bun atâtea zbateri
când cerul e prea neîncăpător
pentru noi doi?'
Frumos, dar prea trist pentru dimineata ta..