duminică, 11 aprilie 2010

Singurătate în doi




sursa foto еЛена Бурковская

E dimineaţa asta candrie
ca un şcolar
ce-şi ascunde roşeaţa când minte

tu nu mai eşti rouă
eu nu mai sunt cuvânt
între noi, doar clipa răsunând a veşnicie

întuneric de ziuă
şi lumină de noapte
stări în care niciodată nu vei şti
cum să mergi

asta pentru că eu nu-ţi voi fi
nici azi
nici mâine
nici eternitate

în toate va rămâne doar singurătatea
pedepsită să devină
tovarăş cu trecerea noastră prin lume

de ieri
alaltăieri
dintotdeauna..

3 comentarii:

  1. deprimanta povestea
    celor doi care se cunosc
    se stiu
    dar pe vecie nu se intalnesc

    RăspundețiȘtergere
  2. cu atât mai mult cu cât trebuie suportată!

    RăspundețiȘtergere
  3. "intuneric de ziua/lumina de noapte.."/

    ireversibile antiteze..din nefericire, nu sunt doar metaforele tale.


    Dincolo de poem, realitate isi are proza ei. Dura..


    O noapte linistita!

    RăspundețiȘtergere