Te-am dat iubite cu var
voiam să-ţi acopăr
un umăr hoinar
cu o stea
să prindă pe tine contur
un cer de opal
din care să fur
câte-o şoaptă
sau poate o lună frumoasă
să pot s-o aduc
de mai vrei
la mine acasă
Dar vag orizont
o linie neagră trasează contur
pot să-ţi jur
că albul din mine
e-acum doar o stea
se stinge încet
-e dragostea mea!
Imi place sa te citesc. Versurile se astern limpezi, in soapte.
RăspundețiȘtergereSuferinta nu se striga. Se simte. Doare. In antiteze.
Duioasa metafora- iubirea/stea, topita gradat, pana la stingere..