sâmbătă, 19 septembrie 2009

Potenţial

Întâmplător îmi construisem un zbor

ostil, cerul îşi pusese palmele la ochi
fără lumină clorofilele dorm împăcate
în pacea fotosintezelor adulmecând printre
fâlfâirile noastre

câtă secetă să îndure
primăverile din ochii mugurilor?
câtă aripă să-mi crească
pe stinghiile gleznelor cu inserţie
de mers şchiopătat?

un rid se apleacă
să-mi scuture obrazul de plâns

zborul meu începe cu tine

pe schelele lui am răsturnat obişnuinţa
de-a te avea piatră de încercare
pentru fiecare prăpastie albastră
scăldată de întoarceri într-un punct

pe linia morţii
testamentele devin fluturi
iar cuvintele dalta ce retează
construcţia unui zbor frământat

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu