ANNA RAIN
Văzusem ochii tăi într-o dimineaţă cu ceaţă/
urcau muntele de gheaţă/
m-am gândit atunci că ploaia palmelor mele
îţi va fi frânghia cu care vei escalada în timp;
de vrei,apucă secunda şi smulge-i pilonul de sub picioare/
să ne fim ploaie şi soare/
pe veşnicie...
sâmbătă, 23 aprilie 2016
gările sunt simple pretexte
pentru fiecare tren e un mod salvator de a face oamenii să urce să coboare mă-ntreb atunci cu naivitatea unui copil pentru ce s-a inventat zborul?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu