duminică, 29 noiembrie 2009
Light
sursa foto deviantART
Port în suflet doar lumina
Şi sublimul din secundă
Tu ai tras de mult cortina
Umbră rătăcită-n undă.
La ferestre-nchipuite
Mai aprinzi o lumânare
Sărăcit acum, iubite,
Vrei un licăr pe cărare.
Drumurile-s geruite
Şi vântoase plâng a jale
Tot ţi-e dor de ea, iubite?
Tot o ceri în a ta cale?
Ea-i frumoasa ta din Lună
Cu ochi două peruzele
Părul - ei alună brună
Sânii - licărul din stele.
S-o îmbrăţişezi în seară
Sărutându-i straşnic gura
Ca să rătăceşti în vară
Printre ierburi cu arsura.
Numai că ţi-e tare teamă
Să o strigi pe necuprinsuri
O păstrezi doar ca o taină
Rătăcită în abisuri.
Ea-i nălucă şi te doare
Când se-arată-n asfinţit
E lumina ce-ţi apare
Şi te poartă-n răsărit.
Prinde-o-n ochiul zilei triste
Bucură-te cât e vreme
Dragostea n-o să existe
Dacă tu mereu te-oi teme.
marți, 24 noiembrie 2009
Promisiune imprecisă
sursa foto deviantart
O să tac precum liniştea nopţii
O să tac în morminte de regi
Voi gusta din negările sorţii
De blestem de vei vrea să mă legi!
O să tac precum luna amară
Necuvânt îmi voi pune pe zid
Voi sorbi vorba ta de ocară
Şi în beznă o să mă-nchid.
Mărginiri să-mi cuprindă avântul
Şi topiri să-mi alinte iar ceara
Arunca-voi în mare cuvântul
Şi în mine păstra-voi doar sarea
Când pe maluri găsi-vei tăcere
Tu să ştii că ţi-am fost negreşit
Pasul mut şi adâncă durere
Strop de gând încă ne-mpărtăşit!
Efemeră
sursa foto deviantart
N-aş mai fura zăpezii nici măcar un fulg
e tristă înserarea şi mă ninge
în calea rătăcirii de-ar fi să mai ajung
voi fi doar stropul ploii care plânge.
Din plânsul meu sorbi-vei cântec risipit
În game inocente şi tardive
Atunci vei înţelege ce mult eu te-am iubit
Şi vei vedea că stelele sunt dive.
Sunt omul simplu ce ţi-a trecut prin faţă
Scrisoarea netrimisă, cu albe foi
Sunt cartea-n care vei scrie o prefaţă
Doar dacă cerul nu se va pierde-n ploi.
joi, 19 noiembrie 2009
Broderie
sursa foto deviantart
Cum să privesc ninsoarea cu sfială
Topind în ochii iernii lotuşi
Când printre irişi fuge-o îndoială
Şi tu-mi aşezi pe buze „totuşi”?
Cum să te caut printre vechi absinturi
Când iederile nu mai vieţuiesc
Păstrez în mine blânde cânturi
Aroma vie prinsă-ntr-un “iubesc”?
Ne flutură în vânt fantasma iernii
Şi spintecă tăcerile din noi
Ridică-n slavă imnuri de vecernii
Topind o rugă-n picături de ploi.
Şi dac-ar fi o iarnă să ne plângă
Toţi fluturii pe care i-am ucis
Să nu lăsăm uitarea să ne frângă
Statornicia unui vis promis.
miercuri, 18 noiembrie 2009
Stare
sursa foto deviantart
Am aşteptat sa te iubesc
Unde izvoarele se frâng în pietre
Unde secundele mă strâng
Şi doar tăcerile îmi ţin de sete.
Am aşteptat să te iubesc
În ploi pierdute într-o var-albastră
Eram făcută să-ntâlnesc
În câmp cu maci o dragoste sihastră.
Am aşteptat să-mi spună iar
O ciocârlie cu izvor de cântec
Că n-ai să pleci spre alt hotar
Să-o să-mi săruţi catifelatul pântec.
Am aşteptat să mă iubeşti
Să-mi picuri bob de rouă în privire
Să ştiu deplin că sunt şi-mi eşti
Noian de dor spre verde împlinire.
marți, 17 noiembrie 2009
Se poate...
sursa foto deviantart
Să nu mai strângi veşminte
Sunt roase de tăceri
Pe umede morminte
Sălăşluieşte-un ieri.
Păgâna-ţi poposire
Pe patul ei cu flori
Nu însemna iubire
Nici ropot de ninsori
Era doar vanitate
Dorinţa de-a avea
Tărâm de castitate
‘N poem de catifea
Nu căuta aripa
Doar îngerii au zbor
Zădărniceşte clipa
Din mersu-i urlător.
Azi rătăceşti în moarte
Spre cerul liniştit
În veşnicii se poate
Să fii din nou iubit.
luni, 16 noiembrie 2009
Rost de piatră
sursa foto deviantart
Nu contează
câte pietre îţi lovesc fereastra
doar una ştie ce rost are tăcerea
e colţuroasă
ca floarea de stâncă
şi doar zăpada-i ţine loc de aşternut
drumul ei
pulberi de stele căzute
trupul
rostire de tărie în chemare
ce mult aş fi vrut să ştii
că pietrele tac!
doar cioburile ferestrei
îţi pot spune
poveşti fără nume
într-o seară în care minunile plâng
a ploaie de noiembrie!
duminică, 8 noiembrie 2009
Dansul nostru
Dans pe muchie
unde zborurile nu-s iluzie
ci doar arabescuri
ancorând fluturi
rădăcinile mele
cresc arbori cu nume de pădure
dincolo de coroane
trunchiuri de val unduind a iubire
şi-un ecou
sunt eu.
vineri, 6 noiembrie 2009
Izvor cu şopot de fericire
joi, 5 noiembrie 2009
Strigăt
sursa foto deviantart
Mă doare arătura în care
plugurile zadarnic scurmă
mă doare-nsingurarea
şi raza mea din urmă
mă doare-nconvoierea
plecarea ta mă doare
aş vrea s-aştern tăcerea
dar încă mă mai doare
sâmânţa doarme-n brazdă
şi visul în idee
mă doare rătăcirea-i
şi trupul de femeie
ce am lăsat în urmă?
doar lacrimă de foc
pustiul nesperanţei
şi zori de nenoroc
mă doare coaja-nsingurată
când toamna vine
doar ploi nebune se arată
vreau să le ţin în mine
păstrez durerea-n palme
mă sting încet, încet
păstrează-mă-n iubirea
şi-n mintea de poet!
Rugă
sursa foto deviantart
O să-mi lipesc degetele
de piatra muntelui
primenind în fiecare dimineaţă
ruga
din fiecare falangă
să înflorească o floare de colţ
din fiecare pod de palmă
să tresară un arbore
astfel încât,
atunci când EL va urca muntele
să-şi umbrească neliniştea
c-o mângâiere
uite cum îmi port mâinile spre zăpezi!!!
miercuri, 4 noiembrie 2009
Retoric
Nedumeriri
sursa foto deviantart
Scrisul meu nu va muta ţărmurile
e prea hilar să arunci slove
doar ca să placi
deşi cerneala te trădează
ca să goleşti o călimară
trebuie să moi vârf de întâmplare
clipă de clipă
consecvenţa va fi un factor stabilizator
de altfel nepăsarea
nu e utilă atunci când
umbrele se joacă pe ecran
iar cronicile se scriu la întuneric
jocurile hibride ne oferă
roluri sordide
fapt pentru care mânjim cu ceneală
măşti ce se voiau doar strălucitoare
scrisul meu nu va muta ţărmurile
şi nici munţii împovăraţi de zăpezi
acolo iubirile glăsuiesc
din fluier
nedumeriri risipite-n obraji de floare-de-colţ.
marți, 3 noiembrie 2009
Deziluzie
sursa foto deviantart
Moartea asta limpede
pe care o visezi
când stai sprijinit pe braţ de întuneric
n-o să vină prea curând
geografiile sunt înţesate
de garduri
pe care ciorile sacerdote se joacă
de-a prohodul
suflă vânt peste ele
şi adu flori
fie ele şi de gheaţă
să conserve trecerile de vremuri
peste trupul meu
când mă vei lua în braţe
vei şti că nicio mască
nu mi se potriveşte pe chip
unicitatea stă până şi în prefacerile de lut
dac-ar fi să mori
aş umbla desculţă printre spini
să port povara
unei întâmplări neîntâmplate
Ursită
sursa foto deviantart
Sortit a fost să-ţi fiu iar strună
Să mă atingi, să mă-nfiori
Să-mi construieşti pătrat din lună
Să-nchid în el mii de ninsori.
Sortit a fost să-ţi fiu cântare
Un freamăt viu pierdut în lunci
Un răsărit pe ţărm de mare
Prezentul scurs dintr-un “atunci”.
Sortit a fost ca întâlnirea
Să fie-n margine de vis
Să luăm din ape risipirea
S-o ducem iar în paradis.
Nu ştiu de-ţi voi mai fi chitară
E-un lucru simplu de-nţeles
Rămân odihna ta de seară
Şi plânsul unui stih ales.
Vreau să mă scurg în răsăritul
Minunii tale suspinînd
Să-ţi răvăşesc iar asfinţitul
Păşind în taină şi visând!
Sortit a fost să-ţi fiu iar strună
Să mă atingi, să mă-nfiori
Să-mi construieşti pătrat din lună
Să-nchid în el mii de ninsori.
Sortit a fost să-ţi fiu cântare
Un freamăt viu pierdut în lunci
Un răsărit pe ţărm de mare
Prezentul scurs dintr-un “atunci”.
Sortit a fost ca întâlnirea
Să fie-n margine de vis
Să luăm din ape risipirea
S-o ducem iar în paradis.
Nu ştiu de-ţi voi mai fi chitară
E-un lucru simplu de-nţeles
Rămân odihna ta de seară
Şi plânsul unui stih ales.
Vreau să mă scurg în răsăritul
Minunii tale suspinînd
Să-ţi răvăşesc iar asfinţitul
Păşind în taină şi visând!
luni, 2 noiembrie 2009
Essence
sursa foto deviantart
Esenţă de lut
m-aplec în palme cu iz de rugină
o roat-ai născut
să-mi bucure trupul c-o altă lumină
silabă rostită
în scurgerea formelor line
cu gust de amar
şi rochie ştearsă-n tulburi verbine.
Esenţă de lut
rotind arabescuri cernite
săruturi pocnesc
în sunete prinse-n priviri ostenite
voi fi iarăşi vasul
în care uitarea se-adună
adună-mă ciob
şi frânge-mi lumina spre Lună
Esenţă de lut
m-aplec în palme cu iz de rugină
o roat-ai născut
să-mi bucure trupul c-o altă lumină
silabă rostită
în scurgerea formelor line
cu gust de amar
şi rochie ştearsă-n tulburi verbine.
Esenţă de lut
rotind arabescuri cernite
săruturi pocnesc
în sunete prinse-n priviri ostenite
voi fi iarăşi vasul
în care uitarea se-adună
adună-mă ciob
şi frânge-mi lumina spre Lună
duminică, 1 noiembrie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)