sting

în apa cuvintelor trecerea mea bate vântul pietrele se dezbracă de pași niciun drum curat prin hățișul de boli vindecător de timp nu e simt cum mă doare din nou secunda

să zbori cu gândul

acolo unde copacii devin oameni
cu brațe lungi
să cuprinzi aerul
și-n plămânii tăi să se odihnească
libertatea
nu-ți fie frică de păsări
ceva din mine știe
că prin frunzișul tău liniștea
ia lecții de canto
(îți spuneam într-o zi
că nu mi-e teamă să-nvăț)

mim

azi fluturii mei tac
revărsați în zbor
sunt apa înălțării unui gând
rătăcit prin tine
însingurată formă
ce rupe din viață
ca un copil dintr-o bucată de pâine
(flămând prin iubire)

rod

rod amprente de întuneric lăsate pe cupola unui suflet clopote stinse în mine liniștea unei iubire ce caută dimineața din delirul timpului păstrez sublimul - clipa în care lumina mă coace femeie în forfota unei căutări

simplu

trecerea mea - rouă prin iarba dimineților tale lunecând prin verde spre soare mă voi urca pierind în lumină - cuvânt modelat de tăceri spre o depărtare fără final

potrivește...

zâmbetul meu în rama unei ferestre să treacă prin el toată lumina clipei din care ne naștem - doi fluturi prinși în sonata absurdă a unei morți premature și stinge în cântec de privighetoare glasul meu când te strig

gest(uri

 îmi potrivesc inima
în palmele unui răsărit
cu dimineţile mele confuze
să-ţi astupi ochii
când înfloresc
în aceeaşi durere de purpură
apoi în văzduh
trimit epistole pe mătăsuri -
păsări singuratice
pe care doar tu le mai poţi hrăni

niciun semn...

potrivit să mă smulgă durerii prinsă aripă în exil zborul păsării din dragoste mi se strânge la piept orizontul mă subțiez - o linie plecată să anunțe depărtarea unde oricât ai căuta n-ai să mai găseşti (jurasem că anotimpul meu se va numi pentru totdeauna iubire)

nesomn

1.confirmare tactilă ea are haine pentru mâinile unse cu iluzii căptuşite de ruperi din ritm fură dansul se înalţă poantele strigă spre gleznă mişcarea e simpla durere a frumuseţii că e cuvântul nu i-a fost peţiol în toamna ţesută din nestatornicie s-a desprins firesc inepuizabil râu pentru scalda amurgurilor întârziate subtile parfumuri... o simţi 2.mii de chipuri în beznă descompunere viaţa e un plaur purtat printre ape dintr-un semn de muţenie opreşte-i liniştea fabrică o mie de zâmbete şi împarte-le năluci pentru fiecare femeie - străvezie muzică în care oglinzile frământă valuri tulburi de amintire 3.sec în trunchiul orei ceasornice dezlipite de timp copaci fără inimă busola unei amieze derutată stingere sub praful de necuvinte să nu te arăţi nici fiară nici pasăre albă rispind zboruri cum te re(cunosc actorule sub poem vreascuri rupe din trupurile lor să ardă acum ultima pentru ultima cu o sută de feţe înzestrată 4.flaut...